Din momentul in care am descoperit ca am aceasta pasiune, m-am gandit ca ar fi interesant sa incep sa le colectionez, sa incep sa invat despre ele, despre producatori si istoria acestora si despre cat de departe se poate ajunge in materie de inovatii orologelistice.
Cred ca, aceasta pasiune a inceput si de la faptul ca, tatal meu, printre altele, in timpul liber, mai "surubarea" la cate un ceas care avea oarece probleme, dar si ca, in cautarea unui ceas care sa imi placa am descoperit ceasul tatalui meu, vechi de peste 30 de ani.
Deoarece nu am avut la dispozitie un aparat foto si nici prea mult timp, voi posta linkuri pentru imaginile ceasurilor.
Este vorba de un Atlantic Worldmaster Original, afectat de trecerea timpului, dar tocmai din aceasta cauza il consider piesa de rezistenta a colectiei mele si evit sa il port prea des pentru a rezista pentru o vreme mai indelungata.
Al doilea ceas din colectie este unul primit cadou anul trecut, un Guess Gents Black, cu carcasa din otel inoxidabil, calibru de 28, cod W70004G2.
Urmatorul este un Casio Casual Classic Analog Men's Watch, cu cuart si afisarea datei. cod MTP-1138.
La finalul acestui post, o sa va relatez despre cutia in care imi tin ceasurile pe care am cautat-o indelung si am gasit-o la Bamboo(magazin de decoratiuni nu discoteca) la un pret de ~80Ron.
Odata cu trecerea timpului, cand unii tind sa uite evenimentele marcante din istorie, altii vor sa ni le readuca aminte.
Cine incearca sa ne aduca aminte? Producatorul de ceasuri Romain Jerome, care chiar si pe timp de criza, produce ceasuri de lux si in acelasi timp redefineste luxul.
Romain Jerome produce doua ceasuri inedite, serie limitata, fiind de la sine inteles ca macar unul sa faca parte din ceasurile unui colectionar ce se respecta.

Primul tourbillon "de criza" este Titanic-DNA Skeleton Cronograph Tourbillon, un ceas manufacturat din metal recuperat din celebrul Titanic. Durata lui de viata nu este garantata deoarece coroziunea isi spune cuvantul.
Printre caracteristici amintim doar calibrul de 46mm, bezel de ceramica si emblema Titanicului gravata pe spatele ceasului.

Al doilea ceas care mi-a atras atentia este Moon Dust DNA, un ceas confectionat din metale care au facut parte din celebra naveta Apollo 11 dar si din resturi de roci de pe Luna, pentru celebrarea aniversarii a 40 de ani de la expeditia din 1969.
Pretul acestui ceas este tot unul "de criza" fiind estimat la 600.000 de euro, e construit din exact 1969 de piese pentru a evidentia si mai mult ocazia creari acestei opere de arta.
Daca doriti sa detineti un asemenea ceas...s-ar putea sa va grabiti fara rost, pentru ca majoritatea au fost deja rezervate de clienti anonimi din intreaga lume.
Stiti matematica? Nu? Atunci mai mult ca sigur o sa intarziati!
Pentru unii oamenii ceasurile au devenit mai mult decat un instrument de masurare a timpului, ajungand sa fie un simbol al bunastarii, al stilului care ii caracterizeaza, faptul ca detin un ceas de editie limitata sau chiar unicat, facandu-i recunoscuti in acest cerc destul de restrans.
Am decis sa pun pe primul loc Jaeger-LeCoultre: Joaillerie 101 Manchette, deoarece...nu se stie cat de scump este. Este facut dintr-o multitudine de diamante si pietre pretioase alaturi de o bratara de aur pe care este montat si un ceas cam micut.
Vacheron C
onstantine Tour de l'Ile ocupa titlul de cel mai scump ceas din lume, un ceas compus din 814 piese, cadran de aur de 18 carate placat cu argint, o curea din piele de aligator si catarama de aur roz, fiind asamblat "doar" in 10000 de ore si evaluat la 1.6 milioane de dolari.
Criticii prezenti la lansarea acestui ceas care a fost fabricat doar in 7 exemplare, au fost de parere ca Vacheron Constantine Tour de l'Ile, este cel mai complex ceas creat vreodata.
Printre complicatiile prezente in acest ceas se regasesc date astronomice, un dispozitiv care calculeaza ora la care rasare Soarele, Tourbillon si un al doilea dispozitiv de indicare a orei, pentru alt fus orar.

Parmigiani Fleurier Tecnica Skeleton Chronograph ocupa locul doi, fiind estimat la pretul de 850.000 de dolari, iar producatorii au gasit de cuviinta sa il produca doar in 3 exemplare cu cadran din platina si cronograf, tourbillon si un sunet asemanator aceluia facut de clopotele dintr-o catedrala.
Sursa:Capital
Amortizorul este o piesa elastica ce are ca scop amortizarea socurilor la care sunt supusi pivotii axelor balansierului.
Balansierul este un inel metalic care constituie, impreuna cu spiralul balansierului, elementul care determina in cea mai mare masura precizia unui cronometru mecanic.
Barilletul este motorul ceasului mecanic, fiind compus dintr-o roata dintata si o cutie cilindrica, inchisa cu capac, in interiorul ei fiind infasurat resortul care acumuleaza energia necesara pentru functionarea ceasului.
Calibrul defineste dimensiunea si forma unui mecanism si a pieselor sale.
Complicatia reprezinta o functie suplimentara a unui ceas de mana, mecanic, precum cronograf, sonerie, alarma, Tourbillon precum si multe altele despre care vom vorbi intr-un post viitor
Coroana sau bezelul, reprezinta butonul care permite intoarcerea unui ceas, reglarea bratelor ce indica ora, precum si reglarea datei.
Incabloc este elementul de protectie impotriva socurilor, realizat de firma Portescap, aparut in 1933 si perfectionat in 1938.
Linia este unitatea de masura traditionala in orologerie, folosita pentru a defini diametrul unui mecanism, o linie masurand 2.255mm.
Resortul (arcul) este elementul care livreaza energia necesara celorlalte elemente ale ceasului mecanic, fiind fixat de barillet si de arborele acestuia. Materialele folosite precum ce le de fier-nichel-crom, cu adaosuri de cobalt-molibden-glucinium, ofera arcurilor proprietati esentiale precum incasabilitatea, rezistenta la deformari sau prprietatea de a nu se magnetiza.
Rubinele sunt folosite pentru a reduce frecarea axelor rotitoare in ceas si a mari durata de viata a acestora.
Daca sunteti interesati de mai multi termeni si cunoasteti limba franceza, puteti intra AICI
Istoria masurarii timpului incepe sa se scrie in urma cu sapte secole, in jurul anului 1300, cand vechile civilizatii aveau ca punct de reper deplasarea Pamantului, astfel anul si luna se stabileau dupa miscarea sa de revolutie in jurul Soarelui, in decursul a 365 de zile, iar impartirea zilei se facea dupa miscarea de rotatie a Pamantului in jurul axei sale.
Masurarea timpului a prezentat interes si pentru egipteni, care in anul 3500 i.H, au inventat ceasul solar denumit si obelisc care stabilea ora dupa modul in care se miscau umbrele facute de lumina solara pe pamant.
Urmatorul pas foarte important in dezvoltarea metodelor de masurare a timpului a survenit la Londra in anul 1280 unde a fost inventat primul ceas cu roti folosit in special in manastiri si catedrale.
In anul 1427 Heinrich Arnold a inventat arcul si alte componente care asigurau buna functionare si precizia ceasului.
In jurul anului 1500, un lăcătus din Germania, Peter Henlein a început să confectioneze ceasuri mici, cu arc, care aveau mărimea unui puc de hochei, care aveau doar braţul pentru indicarea orei, si nu aveau geam de protectie; in 1577 bratul pentru indicarea minutelor a fost inventat de Jost Burg.
Abraham-Louis Bregeut deschide primul atelier de ceasuri Franta, acesta fiind unul dintre cei mai mari orologieri ai timpului, inventand sistemul Tourbillon care permite modelelor de ceasuri să compenseze efectele forţei de gravitaţie asupra sistemului oscilant.
Anul 1923 se distinge prin apariţia primului ceas automatic care se încărca prin simpla mişcare a mâinii celui care îl poartă. În 1927, Warren Alwin Marrison produce primul ceas cu cuarţ, care se bazează pe proprietatea piezoelectrică a cristalelor cu cuarţ.
Primul ceas care folosea o baterie a apărut în 1953, iar 14 ani mai târziu, Wolfgang Hilberg inventează primul ceas cu unde radio.
Am cam ajuns in zilele noastre si industria ceasurilor a evoluat extrem de mult, creandu-se ceasuri din ce in ce mai complexe, cu functii multiple si din materiale dintre cele mai extravagante.
Ceasul nu mai este un simplu instrument de masura, ci un mod de viata si o expresie a stilului si a caracterului uman.